Cercetătorii specialiști în neurologie au descoperit noi informații despre felul în care creierul nostru procesează stresul și cum se poate dezvolta depresia.
Stresul era văzut pe vremuri ca fiind doar apanajul celor din management, însă a devenit tot mai evident că ritmul vieții moderne ne supune pe toți la un stres considerabil.
V-am mai descris în articolul Cât de mult ne modelează stresul creierul despre ultimele cercetări care sugerează că e un element cheie în dezvoltarea problemelor de sănătate mintală precum depresia și anxietatea.
Stimularea constantă, indusă de stres, a unor regiuni ale creierului pare să contribuie la anxietate. Mai mult, datorită stresului prelungit, regiuni vitale ale creierului pierd din flexibilitate și capacitatea de reacție/răspuns, ceea ce favorizează, în timp, dezvoltarea tulburărilor depresive. Cum ajung aceste regiuni să nu mai reacționeze? Se pare că suprasolicitarea și epuizarea lor e un efect al stresului. Oamenii de știință cred că acest lucru ar putea fi motivul pentru care anxietatea și depresia apar adesea împreună.
Hai să vedem care sunt lucrurile din viața noastră de zi cu zi care ne stresează:
- Când nu ne ridicăm la nivelul așteptărilor
- Când ne vedem nevoiți să facem mai mult decât ne simțim în stare/ mai mut decât ne permite nivelul de energie
- Când statutul nostru în lume sau nivelul nostru de trai sau ceva important pentru noi este amenințat.
Toate așteptările, standardele, capacitățile, înțelegerile și liniile de bază sunt derivate dintr-un model mental al modului în care funcționează lumea, un model pe care creierul nostru îl creează și îl menține și care se bazează pe amintirile, experiențele și credințele noastre. Stresul prin care trecem este, așadar, în mare parte, subiectiv. Adesea provine din schimbări sau influențe negative în viața noastră. Faptul că viața noastră rămâne totuși pe plus în comparație cu cea a altora pare irelevant. Datorită modului în care funcționează creierul nostru, dacă nu ne place ceva sau nu vrem să se întâmple, ne vom stresa.
Cum putem totuși lupta cu stresul?
Orice ne reduce incertitudinea pare să ne ajute. E mai stresant când nu știm ce se va întâmpla sau când vedem că se întâmplă, dar nu înțelegem de ce, decât să știm că ceva rău se va întâmpla. Creierul nostru reacționează mai bine la cunoaștere decât la necunoaștere.
V-am mai vorbit și cu alte ocazii despre exercițiile de respirație, de exemplu. Să fim conștienți de respirație sau de ritmul nostru cardiac ne oferă un fel de siguranță acolo unde nu mai aveam!
Pașii mici, progresul lent dar sigur, ajută la ruperea „ciclului de stres” – stresul devine cronic și se auto-susține. De exemplu, când o relație se dizolvă e o situație stresantă, ne strică dispoziția, ne pierdem motivația. Nu mai avem chef de viața socială, ne neglijăm prietenii, ne simțim tot mai rău și suntem tot mai stresați.
Ajungem ușor ușor să bem tot mai mult pentru a ne simți mai bine pe termen scurt. Pe lângă că ne dezechilibrăm sănătatea, devenim mai lenți și mai neproductivi. Ajungem să avem probleme la locul de muncă sau probleme de sănătate. Ceea ce ne provoacă și mai mult stres. Deci bem mai mult. Și așa mai departe.
Nu există rețete ușoare. Dar, din punct de vedere psihic, e foarte important să ne confruntăm fricile. Când ne confruntăm cu ceva ce ne sperie sau ne stresează nu ne face plăcere, dar doar așa putem ajunge să ne simțim în siguranță. Toate lucrurile care s-ar fi putut întâmpla și care ne provoacă stres sunt astfel anulate. În multe cazuri, confruntarea cu frica duce la scăderea stresului, datorită modului în care funcționează creierul nostru
O viață activă e cel mai bun remediu împotriva cercului vicios stres – depresie – stres. Să fim mai activi fizic ne folosește în multe moduri. Pe lângă beneficiile pentru sănătate, ne oferă și un sentiment de control.
Și, desigur, e foarte important ce și cât bem. Nu mă refer numai la alcool, care are efecte euforice pe termen scurt și depresive sau provocatoare de anxietate pe termen lung. Nici cofeina nu e recomandată în situații stresante, deoarece stimulează părțile creierului deja suprasolicitate din cauza stresului. În plus ne perturbă somnul, astfel încât în loc să ne regenerăm, ne intensificăm și ne prelungim singuri stresul.