Un proces inflamator care alterează structura țesuturilor intestinale, afectează funcțiile digestive și pe cele neurologice… dar ce înseamnă, de fapt, să fii diagnosticat cu boala Crohn?
Boala cunoscută cu numele lui Crohn a fost descrisă pentru prima dată de gastroenterologul american în 1932. Ce înseamnă să fii diagnosticat cu boala Crohn? E o afecțiune inflamatorie intestinală care determină inflamația și ulcerația tractului digestiv.
Poate afecta orice porțiune a tubului digestiv, dar este adesea localizată în partea terminală a intestinul subțire (ileon) și în porțiunea rectală a intestinul gros. Boala Crohn afectează straturile profunde ale tubului digestiv, producând ulcerații.
Cele mai frecvente cazuri sunt diagnosticate între 20 – 40 de ani, dar boala poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, chiar și copiii!
La ei este nevoie de atenție și tratament exhaustiv cât mai devreme posibil, deoarece inflamațiile netratate pot duce la tulburări de creștere, pubertate întârziată sau chiar la scăderea abilităților de performare școlară.
Procesul inflamator alterează structura țesuturilor intestinale și afectează funcțiile digestive. Se compromite așadar absorbția nutrienților din hrană.
Funcțiile metabolice sunt perturbate și produc afecțiuni în lanț în tractul digestiv și în alte organe. Chiar după ce inflamațiile au fost tratate, râmân cicatrici pe intestin, iar segmentele afectate îngustează lumenul intestinului, producând stenoze care obstrucționează tranzitul din intestin.
Boala Crohn evoluează încet și nu are un set caracteristic de simptome. Unii pacienți acuză vagi dureri abdominale și diaree, în timp ce la alții boala debutează grav cu dureri acute în zona abdominală. Majoritatea însă trec prin episoade recurente de diaree. Uneori apare și febra la intervale neregulate. Pacienții scad în greutate și nu au poftă de mâncare.
Din cauza simptomelor nespecifice cu care debutează boala, diagnosticarea poate întârzia. Prezența unei boli inflamatorii se reflectă în analizele de sânge prin anumite semne tot ne-specifice: viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH), creșterea numărului de celule albe, concentrații mărite de proteină C reactivă sau se descoperă markeri nespecifici în scaun (calprotectină, lactoferină). Ceea ce complică lucrurile și mai mult este apariția și dispariția neregulată a simtomelor, deoarece cursul clinic al acestei boli nu este continuu.
Totuși, apariția simultană a durerii abdominale, diareei și a durerilor de încheieturi, dermatitelor, fisurilor anale sau inflamațiilor din zona ochilor poate semnala prezența în organism a bolii Crohn. Din păcate, nu s-a descoperit cauza exactă care duce la apariția acestei boli, nu s-a identificat niciun factor de risc evident.
Cercetătorii au tras concluzia că un sistem imunitar dezechilibrat și o predispoziție genetică combinată cu factorii de mediu au legătură cu aparitia bolii. S-au identificat deja peste 70 de gene susceptibile care sunt asociate cu boala Crohn. Tot ce se știe deocamdată clar e că apare atunci când sistemul nostru imunitar e deranjat.
Suprafața totală a interiorului intestinului este de 200 – 300 m2, o zonă destul de largă care e permanent expusă la multitudinea de substanțe pe care le ingerăm pe gură și la numărul mare de bacterii care trăiesc în organism.
Mucoasa intestinală e formată din diferite tipuri de celule imune și reprezintă singura graniță de apărare împotriva proteinelor sau a microorganismelor periculoase. Boala Crohn distruge acest echilibru intestinal.
Ea afectează până și sistemul nervos deoarece împiedică absorbția de nutrienți necesari celulelor nervoase. Segmentele de intestin inflamate nu mai aduc vitaminele necesare (A, D, E, K, B-uri) în sânge ceea ce duce la desensibilizarea unor regiuni nervoase și scade reflexele musculare. Mai mult, pacienții sunt expuși la riscul apariției altor boli imunologice, precum scelroza multiplă. Chiar și tratamentul medicamentos necesar remisiunii poate avea efecte negative asupra sistemului nervos.
Pacienții care suferă de această boală trec printr-un stres foarte mare, ceea ce potențează simptomele bolii. În unele cazuri, char stresul sau situațiile de viață împovărătoare (divorț, presiuni profesionale etc) pot înrăutăți cursul bolii. Se știe deja că există o interacțiune constantă între creier și sistemul imunitar mediată de sistemul nervos vegetativ și de hormonii regulatori secretați de glanda pituitară.
Chiar dacă anumiți factori psihologici pot influența evoluția bolii Chron, nu există dovezi că ea este declanșată de aceștia! Totuși, datorită presiunii psihologice prin care trec pacienții, tratamentul psihoterapeutic este necesar.
Deoarece nu se cunosc cu exactitate cauzele apariției bolilor inflamatorii ale intestinului, nici tratamentul lor nu e unul definitiv. Experiența și cunoștințele medicului împreună cu percepția subiectivă a simpomelor de către pacient influențează eficiența tratamentului.
Nutriția, medicația, (uneori) chirurgia și terapia psihologică joacă un rol important în remedierea simptomelor.
O resursă tot mai des recomandată o reprezintă și grupurile de suport pentru pacienți și familiile lor. Discuțiile deschise și strategiile de cooperare ajută la acceptarea și abordarea problemelor de zi cu zi cu care se confruntă atât cei direct, cât și cei indirect (familiile, mediul social) afectați de boala Crohn.
Am menționat dieta ca fiind un factor important în tratamentul simptomelor. În funcție de stadiul bolii, alimentele bogate în fibre ajută la funcționarea intestinului. Atunci când pacientul nu mănâncă de frica apariției simptomelor poate apărea deficit proteic! E important să se urmărească absorbția fierului (pentru ca lipsa lui duce la anemie) și a vitaminelor A, D, E, K și B. Mai mult, deshidratarea cauzată de diaree poate duce la pierderi de sodiu, potasiu, calciu, care însă se pot suplimenta printr-o dietă specifică. La fel și magneziu, seleniu și zincul.
Vă aștept pe cei care vă confruntați cu această boală să discutăm în detaliu despre tot ce implică managementul acestei afecțiuni!