Există un interes tot mai mare în ultimul timp în ceea ce privește modul în care stilul nostru de viață, dieta modernă, antibioticele și toxinele din mediu ne afectează sănătatea fizică și psihică prin relația de conexiune dintre creier și intestin. Este ceea ce specialiștii numesc axa creier-intestin, asta pentru că există o mulțime de căi de comunicare între cele două, comunicare continuă în ambele sensuri.
Stiința medicală face de-acum primii pași în acest domeniu. Se descoperă mereu lucruri noi, dar e tot mai clar că informația circulă dinspre creier spre intestin și invers printr-o serie de căi, iar cea mai importantă este calea neuronală prin nervul Vag. Asta explică de ce ne simțim uneori atât de deranjați la stomac atunci când suntem supuși unei presiuni emoționale, încât e nevoie să mergem la baie.
Intuim deja că anumite emoții precum stresul sau frica au un impact asupra intestinului.
Cercetările spun că atunci când avem parte de hrana potrivită putem trimite creierului mesaje pozitive. Când le dăm bacteriilor din intestin hrana corectă, ele refac legăturile acizilor grași care comunică cu creierul printr-un fel de limbaj Morse transmis prin nervul vag. E ca atunci când de la parterul casei aprindem o lumină la etaj printr-un simplu întrerupător. Aceste mesaje care circulă prin corpul nostru se pot transmite și prin rețeua de vase sangvine sau prin limfă și vor ajunge tot la creier!
Astfel, pentru pacienții cu simptome de anxietate sau dezechilibre psihologice se recomandă tot mai des schimbarea dietei pentru a include nutrienți potriviți pentru echilibrarea florei intestinale. Fructele și legumele cât mai colorate conțin multe fibre.
Este deja demonstrat că printr-o dietă potrivită anxietatea si depresia scade și starea de bine crește!
Vă rog să citiți mărturia Cristinei B., o pacientă „Eu am fost întotdeauna o studentă eminentă, dar în anul III am făcut o depresie și eram și foarte anxioasă. Aveam și un dezechilibru alimentar cu care mă luptam de ani de zile, dar nu înțelegeam ce mi se întâmplă pentru că nu mai avusesem depresie până atunci. Nimeni din familie nu a vorbit despre asta. Interesant e că înainte de asta, chiar înainte de problemele alimentare, când eram în liceu am încercat să tratez o acnee supărătoare cu antibiotice.
Nimeni nu a făcut legatura dintre starea intestinului și starea de funcționare a creierului până după 20 de ani! Mie mi s-au dat medicamente pentru depresie și am făcut chiar un episod psihotic de am ajuns la spitalul de nebuni, unde mi-au spus că sufăr de tulburare de personalitate bipolară. Nu mă obișnuisem nici cu despresia sau cu anxietatea și m-am trezit cu o nouă etichetă, cu un nou stigmat… Așa că am ignorat problema și m-am refugiat în studiu și apoi în muncă pentru că acolo eram bună! Am purtat ani de zile masca prin care arătam lumii o față împlinită pe dinafară, dar apoi, în urma unei tentative de suicid datorită căreia am ajuns în coma, m-am trezit că am nevoie de un transplant de rinichi. În acest punct am realizat că toate medicamentele care mă țin în funcțiune nu mă ajută, de fapt, și așa am descoperit o echipă de specialiști în microbiotă care mi-au dat niște suplimente pentru a-mi echilibra flora bacteriană și mă simt incredibil de liberă de atunci. Gata cu depresia. Gata cu anxietatea.”
Mai mult, s-a constatat că la copiii cu așa zise probleme de comportament schimbarea dietei astfel încât să aibă parte de nutrienți potriviți pentru mediul din intestin le poate îmbunătăți radical comportamentul. Calmarea florei intestinale e strâns legată de calmarea comportamentului. Când se modifică dieta, creierul primește prin neurotransmițători serotonină suficientă dinspre intestin și asta se reflactă asupra întregului psihic.
Hipocrate zicea bine când susținea că toate bolile pornesc din intestin. Chiar cred că e adevărat. Iată cum, cu ajutorul informațiilor moderne, redescoperim vechi adevăruri. Fibrele sunt bune nu atât pentru că ajută tranzitul intestinal, cât pentru faptul că sunt hrană pentru bacteriile sănătoase.
Ultimele cercetări încearcă să descopere cât mai exact felul în care flora intestinală afectează starea noastră de bine și comportamentul nostru. Oamenii de știință se întreabă acum dacă există bacterii specifice care ne pot proteja împotriva unor boli precum autismul sau Parkinson, de exemplu. Sunt curioasă și urmăresc cu atenție toate știrile din domeniu. Promit să vă țin la curent!