Antibioticul: prieten sau dușman?

Descoperiți cazul unui pacient din București care s-a prezentat recent la cabinet cu simptome grave în urma unui tratament prelungit cu antibiotice

Am menționat cu diverse ocazii ce norocoasă sunt că îmi desfășor activitatea într-un centru medical unde abordarea problemelor pacienților se face într-un mod integrat. Suntem o echipă de specialiști în sănătate care tratăm pacientul împreună.

Așa a ajuns la mine, în urma recomandării medicului specialist, domnul C., de 33 de ani, care s-a prezentat la cabinet întâi pentru a cere un tratament pentru arsuri din gât, dureri abdominale (mai ales în partea stângă), flatulență, oboseală. A recunoscut apoi că nu mai simte nicio motivație pentru activități care altă dată îi făceau plăcere, că se simte tot mai trist și că îi vine tot mai des să se izoleze de familie. 


Am început cu identificare perioadei când a remarcat simptomele: problemele sale s-au declanșat în urmă cu 2 ani. Le-a investigat inițial printr-o serie de controale medicale și analize care s-au dovedit inconcludente deoarece nu s-au descoperit probleme de suferință a vreunui organ. S-au găsit în schimb anumite probleme funcționale și prezența helicobacterului pilorii în stomac, motiv pentru care a primit tratament cu două tipuri de antibiotice. Acela a fost însă și momentul în care a simțit că i se agravează simptomele!

Am mai scris in articolul Ce fac dacă am Helicobacter Pylori? despre această bacterie prezentă de secole în organismul nostru. Problema cu care ne confruntăm mult prea des la cabinet, este că ajung la noi pacienți tratați cu antibiotice de către medicii de familie sau alți specialiși abia când situația le scapă de sub control. Sper ca măcar voi, cei care citiți acest material, să învățați ce este de făcut în astfel de situații.

Când un medic de familie recomandă tratament împotriva HP cu două tipuri de antibiotice, înainte să facă o trimitere la specialist, avem o mare problemă de procedură și diagnostic! Ultimele cercetări au demonstrat că în cazurile când pacientul nu are un istoric în familie de boli grave de stomac (ulcer sau cancer) și nu prezintă alte modificări ce se pot vedea în urma unei gastroscopii, nu este recomandată tratarea bacteriei HP, care, de cele mai multe ori, este benefică pentru echilibrul florei intestinale!

O singură doză de antibiotic curăță 90 % din plaja de bacterii! Desigur că ea se va reface, însă cu specii de bacterii noi care vor avea cu totul alte efecte asupra organismului.

Este deja bine cunoscut faptul că – prin distrugerea directă a bacteriilor intestinale – administrarea de antibiotice contribuie la apariția disbiozei. Oamenii își imaginează că un antibiotic va acționa țintit doar unde e nevoie, fix pe locul infecției. Din păcate, știința și tehnologia medicală nu au evoluat chiar atât de mult. Antibioticul ajunge în tot organismul, moleculele sale pot fi apoi identificate în toate țesuturile și organele. Alterarea florei intestinale în urma ingerării de antibiotice duce la modificări ale procesului de digestie al carbohidraților, modificări la nivelul colonului și la accentuarea simptomelor de balonare, flatulență și diaree. Pe termen lung afectează raspunsul  imunității organismului, ceea ce duce inevitabil la apariția bolilor. La rândul său, starea prelungită de boală duce la dezechilibre în plan psihic!

Ultimele cercetări recomandă asocierea probioticelor la tratamentul cu antibiotice în HP. Crește astfel eficiența antibioticelor și sunt limitate efectele lor adverse, inclusiv apariția disbiozei ce se produce la nivelul intestinelor!


Domnul C. ne-a mărturisit deschis că sănătatea sa a devenit o preocupare majoră pe măsură ce trecea timpul și simptomele nu păreau să se amelioreze. Când din analizele sale de sânge a reieșit că trigliceridele sunt mai mari, a început singur un program de alimentație pentru a slăbi. A reușit să dea jos 20 de kg într-un singur an! În același timp, a mai făcut alte două cure de antibiotic pentru două implanturi dentare.

Când l-am cunoscut, starea lui generală din timpul consultației era vizibil tulburată: avea semne clare de afectare anxioasă și dădea dovadă de dezechilibre emoționale.


Vă descriu aici pas cu pas cazul său pentru a vă arăta cum funcționează abordarea integrativă. Înainte de toate, medicul specialist stabilește diagnosticul printr-un examen clinic atent si amănunțit. Apoi recomandă întâlnirea cu psihologul pentru sedinta de evaluare psihologică și psihoeducatie unde este foarte important că pacientul primeste toate informațiile despre boala sa. Începând de la modul în care a apărut, ce se petrece în organismul lui, cum îl poate afecta, cum se explică starea lui de anxietate și depresie prin simptomele care apar pe axa creier – intestin, până la a primi răspunsuri la toate întrebările la care se gândește de atâta timp, întrebări care reprezintă credințele deja formate și idei care îl preocupă cel mai probabil de multă vreme.


Când a venit la noi, domnul C. mânca doar câteva feluri de alimente, dietă care îi accentua starea de apatie și demotivare. Așadar colega mea i-a croit un regim personalizat problemelor lui de sănătate. Eu urmează să mă văd cu el periodic pentru ședințe de psihoeducație și consiliere.

Vă voi ține la curent cu evoluția acestui caz. Până atunci însă vă rog să fiți atenți când se pune problema să consumați antibiotice. Luați-le doar când e necesar și fiți foarte atenți la efectele lor negative.

Cartea publicată recent de către domnul dr. Adrian Cătinean, la care am contribuit și eu cu un capitol despre axa creier-intestin, conține informații utile despre apariția dezechilibrelor în intestin și a simptomelor care nu apar dintr-o afectare propriu-zisă a vreunui organ. Am inclus acolo detalii despre cum ne poate afecta o boală în plan emoțional și ce fel de remedii există.

Leave a Reply