Urmez un regim bogat în fibre, prebiotice și probiotice, fără zahăr și gluten, cu scopul de a susține bacteriile benefice din intestin. Aceste bacterii joacă un rol esențial în reglarea hormonilor, stimularea imunității și optimizarea funcțiilor cognitive. În plus, combin acest regim cu postul intermitent: mănânc într-un interval de 8 ore și postesc 16 ore, iar o dată pe săptămână fac un post prelungit de 24 de ore, având ca obiectiv final un fasting de 72 de ore la finalul celor 90 de zile ale programului. Scopul acestuia este de a stimula autofagia și producerea de celule stem, contribuind astfel la regenerarea celulară și detoxifierea organismului.
Provocarea neașteptată: temperaturile scăzute și efortul fizic intens
Mă aflu într-o vacanță la ski, într-un mediu cu temperaturi de -6 până la -12°C, ceea ce a fost o provocare semnificativă pentru organism. Dimineața am respectat postul intermitent și am luat prima masă la ora 12: un sandviș nutritiv cu proteine și fibre, alături de o felie de banana bread bogată în semințe. Deși am avut energie pe pârtie, am resimțit intens frigul, în special la extremități, și o senzație de oboseală. Expunerea prelungită la frig a amplificat acest efect, iar odată ajunsă la cazare, chiar și după un duș cald, nu reușeam să mă încălzesc. Corpul meu a avut nevoie de odihnă profundă, așa că am dormit 10 ore, semn că regenerarea era prioritară.
Schimbarea strategiei alimentare și impactul asupra performanței
A doua zi, am decis să mănânc înainte de a pleca pe pârtie și am optat pentru un terci de ovăz cu banană, alune, nuci, caju și semințe de chia. Rezultatul? Am simțit o diferență majoră: aveam mai multă energie, nu mi-a fost atât de frig și am schiat cu mai multă ușurință. Această schimbare ridică o întrebare importantă: a fost adaptarea organismului la temperaturi scăzute sau a contat aportul nutrițional?
Răspunsul este o combinație între cele două.
Efectul termogenic al alimentelor – Consumul de carbohidrați complecși, proteine și grăsimi sănătoase crește termogeneza, adică producerea de căldură corporală. Ovăzul, bananele și nucile furnizează energie lent eliberată, iar grăsimile sănătoase contribuie la menținerea temperaturii interne mai ridicate.
Adaptarea metabolică – Organismul are capacitatea de a se adapta la frig, dar acest proces durează câteva zile. Consumul adecvat de nutrienți accelerează acest proces și reduce stresul termic asupra corpului.
Alimentația sănătoasă vs. alimentația haotică în condiții extreme
Această experiență mi-a confirmat cât de mult contează calitatea alimentelor pe care le consumăm. O dietă echilibrată, bogată în fibre, proteine și carbohidrați complecși, ajută la menținerea nivelului de energie și a rezistenței la efort fizic intens. Spre deosebire de o alimentație haotică, bazată pe zaharuri rapide și alimente ultra-procesate, un regim echilibrat are multiple beneficii:
Concluzie: Ascultă-ți corpul și oferă-i ce are nevoie
Schiul la temperaturi scăzute a fost o provocare neașteptată pentru acest program, dar m-a ajutat să înțeleg mai bine nevoile corpului meu. Am realizat că postul intermitent și alimentația sănătoasă nu doar că susțin nivelul de energie și claritatea mentală, dar și întăresc imunitatea și rezistența la condiții extreme.
Mai am două zile de ski, timp în care voi continua să observ cum reacționează organismul meu. Ce știu sigur este că acest program mi-a adus un echilibru profund: mă simt calmă, clară mental, plină de energie bună și recunoscătoare pentru fiecare progres în sănătatea mea fizică și emoțională.
Sunt psiholog clinician, specialist în psihologia sănătății, iar această experiență confirmă cât de importantă este conexiunea dintre alimentație, metabolism și echilibrul emoțional. Sănătatea nu înseamnă doar absența bolii, ci un stil de viață conștient, adaptat nevoilor corpului și minții.