Formula de tratament pentru Sindromul Intestinului Iritabil

Studiile arată că asocierea psihoterapiei cu tratamentul medicamentos și terapia nutrițională ajută la managementul sindromului de intestin iritabil

Din experiența mea, comunicarea cu pacientul este definitorie în tratamentul sindromului intestinului iritabil (SII). Persoana care se prezintă la medic trebuie să simtă că poate avea încredere în specialistul din fața lui, iar acesta trebuie să dea dovadă de răbdare când explică posibilele cauze ale afecțiunii pentru ca pacientul să poată accepta că nu suferă de o boală neobișnuită.

Medicul trebuie să explice ce înseamnă un intestin hipersensibil la stres, alimente sau medicamente versus un intestin sănătos. La rândul său, pacientul trebuie să înțeleagă că suferă de o afecțiune cronică care nu se va complica în timp, dar mai ales să conștientizeze că pentru succesul terapeutic este necesară cooperarea sa.

După primirea diagnosticului, rolul unui terapeut ca mine este să educe pacientul despre SII ca fiind o boală funcțională care nu afectează organismul pe termen lung. La unii pacienți educația și dieta sunt suficiente, dar există și persoane care suferă de o formă severă a bolii – aceștia primesc și tratament medicamentos pentru a putea ține în frâu simptomele. Tratamentul este pe termen lung și cuprinde: educație nutrițională, medicație, consultanță psihologică.

Despre Dieta în SII

Se știe deja că factorii alimentari au un impact major în declanșarea și înrăutățirea simptomelor intestinului iritabil. Consumul de citrice, cereale (gluten), produse lactate, unele fibre, alcool sau cafea pot determina simptome la pacienții cu intestin iritabil.

Dieta Low FODMAP s-a dovedit a fi eficientă în managementul SII prin scăderea consumului de glucide fermentabile precum oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli. FODMAP este acronimul de la Fermantable, Oligo-, Di-, Mono- saccharides And Polyols. Acestea sunt componente alimentare, zaharuri și fibre, care fie nu sunt digerate și absorbite complet la nivelul tubului gastrointestinal, fie sunt osmotice (atrag apa ca un burete în interiorul intestinului) sau fermentează sub acțiunea florei bacteriene de la nivelul intestinului gros. Astfel crește prezența apei și cea a gazelor în tractul gastrointestinal și se produc schimbări de motilitate, balonare, disconfort, flatulență.

E important ca dieta să fie urmată după sfatul unui specialist! Durata minimă după care se pot vedea rezultate ar fi cam de 2-4 săptămâni. Distensia abdominală și balonarea sunt primele care se diminuează, iar simptome precum diareea vor dispărea.

Intervenția farmacologică

În funcţie de simptomele care predomină şi de tipul de sindrom de intestin iritabil (constipație sau diaree) în fazele acute ale bolii e importantă intervenția cu tratament medicamentos.

Majoritatea medicamentelor folosite în tratamentul SII s-au dovedit a avea o eficacitate limitată pentru simptome importante cum ar fi durerea abdominală și balonarea. Antispasticele, prokineticele, anticolinergicele, antidiareicele, antibioticele, antidepresivele triciclice, modulatorii de receptori ai serotoninei fac toate parte din grupele de medicamente cu care se tratează diverse perioade în care se manifestă boala. Toate acestea au efect doar pe durata cât sunt administrate.

Intervenția cu probiotice este o strategie de succes

Probioticele sunt microorganisme vii care aduc o serie de beneficii în funcționarea tractului gastrointestinal. Ele au un efect favorabil asupra mucoasei intestinale pentru că elimină dezvoltarea și atașarea bacteriilor patogene, îmbunătățesc funcția de barieră a epiteliului și alterarea activității imune a gazdei. La ora actuală sunt disponibile pe piață diverse preparate, dar în ciuda prejudecății că toate au același rol la nivelul tractului gastrointestinal trebuie să alegem cu grijă.

Pentru a avea rezultate, durata tratamentului ar trebui să fie de minim 4 săptămâni cu o concentrație variată de bacterii.

Consultanța psihologică

Se ştie deja că sistemul nervos enteric („al doilea creier”) este modulat de sistemul nervos central, chiar dacă procesarea este inconştientă. Se presupune că una dintre cauzele care duc la dezvoltarea SII ar fi un răspuns exagerat al sistemului nervos la triggerii psihosociali și viscerali. Acestea determină o alterare a tranzitului din colon prin tulburarea balanței autonome, hiperalgezie indusă de stres, rezultând în disconfort abdominal și o atenție exagerată la orice stimul care ar putea determina apariția unui simptom. Amplificarea răspunsului la stres, incluzând anxietatea, poate determina o creștere a senzitivității viscerale.

În studii care cuantificau răspunsul cortexului cerebral în timpul stimulării viscerale la pacienții cu SII s-a observat o activare crescută în cortexul cingulat anterior – regiunea creierului implicată în uşurarea durerii.

Terapia cognitiv-comportamentală

Vorbesc aici despre o formă de psihoterapie care se desfăşoară într-un număr de 6-12 sesiuni și care se concentrează pe situațiile ce precipită apariția simptomelor de colon iritabil. Terapia cognitiv-comportamentală se bazează pe teoria conform căreia gândirea irațională poate cauza simptome psihologice precum anxietatea și depresia, care se pot exacerba în simptome fizice. În urma terapiei, pacienții vor putea recunoaște și depăși triggerii simptomelor, devenind conștienți de asocierea gândurilor iraționale și de simptome, adoptând o alternativă de coping mult mai eficientă.

Vestea bună este că pacienții cu afecțiuni funcționale ale tractului gastrointestinal încep să accepte abordarea psihologică, în paralel cu tratamentul medicamentos, ceea ce ajută la creșterea conștientizării asupra bolii și la acceptarea simptomelor. Asocierea psihoterapiei cu tratamentul medicamentos și terapia nutrițională par a fi cheia succesului în managementul sindromului de intestin iritabil.

Leave a Reply