O dată cu o afecțiune medicală apar și o serie de reacții emoționale. Majoritatea sunt perfect normale, însă interferența lor în rutina zilnică poate produce tristețe, depresie sau anxietate.
Studiile arată că aproximativ 50% dintre persoanele care suferă de boala Parkinson, 33% dintre cei care au trecut printr-un infart și până la 25% dintre bolnavii de cancer suferă de depresie.
Există o serie de boli ce pot duce la dezvoltarea unei tulburări de dispoziție care afectează apoi starea emoțională, performanța în muncă, veniturile, relațiile sociale sau condițiile de trai ale pacienților.
Unele afecțiuni medicale (și implicit medicația necesară tratamentului) pot avea efect direct asupra dispoziției pacienților prin modificările care intervin la nivelul neurotransmițătorilor asociați stării emoționale. Altele pot avea un impact indirect asupra dispoziției prin faptul că produc limitări ale funcționării fizice sau le afectează pacienților abilitatea de a participa la interacțiuni sociale sau la alte activități relevante pentru stilul lor de viață de dinainte de boală.
Chiar dacă cele mai multe dintre reacțiile emoționale ce apar o dată cu o afecțiune medicală sunt perfect normale, interferența lor în rutina zilnică a bolnavului produce tulburări de dispoziție precum tristețea sau anxietatea.
Reacțiile afective normale într-o situație de stres produsă de boală durează un timp limitat. Atunci când acestea persistă – mai ales când avem de-a face cu afecțiuni medicale cronice – crește și riscul ca persoana să dezvolte în paralel o tulburare afectivă.
Există o serie de factori care pot influența transformarea durerii cauzate de o afecțiune medicală cronică într-o tulburare de dispoziție: gradul de acceptare al bolii, suportul social și familial, situația financiară, încrederea în forțele proprii (autonomia), diersitatea abilităților personale, experiența, reziliența.
Psihologia practicată într-un cadru medical face parte din sistemul de servicii medicale integrate. Asta e atunci când psihologul este integrat într-o echipă de specialiști în sănătate care au ca scop comun tratarea pacientului. Fiecare membru al echipei este la curent cu ce fac ceilalți membri, iar ținta planului de tratament este îngrijirea globală a pacientului. Practicarea psihologiei în cadru integrat se face de multă vreme în străinătate, ea va deveni din ce în ce mai populară și la noi în țară pe măsura ce comunitatea medicală va conștientiza importanța interacțiunii dintre factorii biologici, psihologici și sociali în formarea bolilor.
Ca psiholog mă ocup de problemele cu care se confruntă pacientul în adaptarea la o boală cronică (ce durează de mult timp) și de modul în care factorii psihologici contribuie la problemele de sănătate, cum ar fi impactul stresului asupra bolilor de inimă sau efectele comportamentelor de tipul regimului alimentar și exercițiile fizice asupra diabetului.
Pentru a vă putea crea o idee despre munca mea de zi cu zi, vă rezum mai jos cazul unei paciente cu boală cronică și cum am ajuns să avem rezultatele dorite:
Pacienta se confrunta cu dureri cronice precum cefalee, migrene, dureri de spate, umeri, genunchi. Sindromul de durere cronică se referă la acea durere care nu dispare după o perioadă normală de vindecare în cazul unor leziuni fizice sau după o perioadă de tratament medicamentos.
Pacienta declara că de ceva timp dormea mai puțin, că are probleme de concentrare/ memorie și că i-a scăzut interesul față de activitățile zilnice. Plângea mai ușor și mai des, era mai agitată, mai retrasă, tristă și își făcea mai multe griji.
La evaluarea inițială, pacienta declara că durerea se datorează unui accident de mașină care a avut loc în urmă cu 10 ani, iar între timp durerea s-a agravat din cauza unor căzături și a altor probleme de sănătate. Era îngrijorată și de faptul că medicația nu o ajută și că se vede nevoită să ia prea multe medicamente în fiecare zi, fiind dependentă de antialgice și medicamente de somn, care pot avea efecte secundare.
Simptomele pacientei indică în mod clar o tulburare emoțională, însă nu știam care este cauza acestei tulburări. Din istoricul ei a reieșit că tulburarea ei emotională a debutat după accidentul traumatic din urmă cu 10 ani, iar pe parcurs au apărut simptome de anxietate și depresie în relație cu durerea.
Când lucrez cu pacienți cu suferințe date de boli cronice precum fibromialgiile (dureri cronice ale spatelui, umărului, membrelor), migrenele sau diabetul, tratamentul țintește suferința emoțională cu scopul de a reduce impactul negativ asupra stării de sănătate și de a maximiza funcționalitatea persoanei.
Pentru a stabili strategiile de tratament pentru un pacient trebuie să înțelegem foarte bine factorii psihosociali, cognitivi și de mediu care contribuie la tulburarea emoțională și la amplificarea în consecință a durerii cronice de care suferă cineva.
Tratamentul va ținti managementul durerii și strategiile de coping, precum și depresia instalată ca urmare a durerii cronice. Există o serie de simptome și factori de stres în viața pacientei de care trebuie să ținem cont pentru a pune la punct un tratament eficient al durerii. Am stabilit împreună drept obiective să scădem nivelul de durere, să doarmă mai bine, să aibă o viață mai bună în familie, cu relații personale și sociale care să îi ofere mai mult sprijin.
Printre intervențiile realizate pentru managementul durerii sunt strategiile de relaxare musculară progresivă, exercițiile fizice și mindfulness.
Pe lângă acestea va trebui să lucrăm și asupra gestionării suferinței emoționale și bineînțeles asupra simptomelor depresive și anxioase. Studiile au demonstrat că terapia cognitiv-comportamentală are efect în durererile cronice.
Ea îi ajută pe pacienți să evalueze impactul durerii în viața lor, să înțeleagă legătura dintre autoevaluarea durerii și emoțiile negative și să dezvolte răspunsuri mai adaptative la durere.
Prin îmbunătățirea abilității sociale pacienta va fi capabilă să solicite mai ușor sprijin din partea celor din jur.
De asemenea, intervențiile psihoeducaționale cu privire la obiceiurile legate de somn, etapizarea activităților zilnice și alte tipare comportamentale de acest fel o vor ajuta să-și îmbunătățească igiena somnului.
Acestea sunt câteva dintre intervențiile de bază care pot ajuta o persoană la a-și gestiona mai eficient stresul de zi cu zi și la a-și reduce implicit nivelul de durere.