Mâncarea ajunge să fie o sursă de relaxare pentru mulți dintre noi. Cum ne dăm seama că avem o relație nesănătoasă cu mâncarea?
Stresul a devenit o componentă majoră a vieții pentru mulți dintre noi. Ritmul de muncă alert, angajamentele sociale copleșitoare, viața personală pe fugă, dispozitivele electronice din jurul nostru – toate acestea ne împiedică să ne relaxăm și să ne bucurăm de timpul nostru. Datorită acestor suprasolicitări căutăm diverse moduri pentru a ne liniști sau relaxa. Mâncarea ajunge să fie o astfel de sursă de relaxare pentru mulți dintre noi.
În timp ce mâncatul compulsiv poate ajuta pe moment, el are efecte nocive pe termen lung. Expresia de „mâncat compulsiv” se referă la excese alimentare – fie cu hrană solidă, fie lichidă – însoțit de sentimentul de pierdere al controlului și de emoții negative precum dezgust, vinovăție, furie, depresie, anxietate. Dar cum putem oare să ne dăm seama dacă avem o relație nesănătoasă cu mâncarea?
Există câteva semne care ne arată dacă mâncatul compulsiv ne afectează calitatea vieții și starea de sănătate:
Pofta pentru anumite tipuri de alimente: când mâncăm pentru a ne regla emoțional, felurile de mâncare pe care le alegem sunt de obicei cele nesănătoase. Foarte rar vom alege o mâncare sănătoasă, cum ar fi brocoli sau spanac, când vrem să ne simțim bine. În schimb, vom fi atrași de mâncăruri grase, prăjeli și dulciuri, deoarece aceste feluri de mâncare oferă o plăcere de moment, deși nu conțin substanțe nutritive. Problema cu ele este tocmai că cu cât le consumăm mai des, cu atât le poftim mai des, deoarece provoacă dependență. Tot acest proces duce la un cerc vicios nesănatos din care este destul de greu să ieșim.
Consumăm mai mult decât ne este necesar: când mâncăm pentru a ne regla emoțional și nu pentru a potoli foamea, cel mai adesea nu percepem semnalele transmise de către sistemul nervos central, care ne avertizează când suntem sătui. Mulți dintre noi vom încerca să ne alinăm supărările prin mâncat în exces. Acest lucru duce frecvent la supraalimentație (consumăm prea multe kilocalorii), deoarece prin alimente nu avem cum să satisfacem nevoia noastră reală, care este de cele mai multe ori una afectivă.
Creșterea în greutate și probleme de sănătate: mâncatul în exces și alegerea unor alimente hipercalorice pot conduce la creșterea în greutate și la probleme de sănătate, cum ar fi diabetul zaharat, hipercolesterolemia, bolile cardiovasculare.
Efectul yo-yo și tulburările de alimentație: unele persoane care iau în greutate ca rezulat al mâncatului compulsiv au tendința să compenseze prin diete drastice, să sară peste mese sau să facă sport în mod excesiv pentru a slăbi. Unii pot să dezvolte un ciclu nesănătos de perioade în care mănâncă în exces și apoi apelează la comportamente compensatorii cum sunt cele de provocare a vărsăturilor sau folosirea excesivă de laxative/diuretice. Aceste tipare sunt extrem de dăunatoare pentru organism!
Stima de sine scazută: când ne simțim incapabili să facem față stresului cotidian și mâncăm compulsiv, acest lucru poate duce în timp la supraponderabilitate și obezitate, lucru care are un impact negativ asupra felului în care ne vedem pe noi și corpul nostru. Această provocare poate face ca stresul, la care încercăm să găsim soluții, să fie și mai greu de suportat.
E important să apelăm la psihoterapie pentru ajutor. E păcat să trăim într-o stare neplăcută când există tratamente specifice care ne pot ajuta să ne bucurăm mai mult de viață și să mai scăpăm de emoțiile negative. Un psihoterapeut împreună cu un nutriționist empatic pot contura un plan personalizat care va ajuta la controlarea mâncatului excesiv și la gestionarea gândurilor și emoțiilor care duc la apariția acestui comportament.