Mâini și picioare reci? Iată cum ne putem regla confortul termic cu ajutorul respirației

Multă lume se plânge în sezonul rece de mâini și picioare înghețate, dureroase, cu circulație periferică slabă. Există un remediu natural pentru asta: respirația.

Știm că temperatura ideală a corpului nostru (țesuturile și sângele) este de 37 de grade. Însă mânile și picioarele conțin mai mult oase și țesut conector, au mai puțini mușchi sau țesut activ care generează căldură. Așadar aceste zone depind întru totul de circulația sângelui pentru a se încălzi.

Când suntem într-o încăpere de 230 C corpul generează destulă căldură pentru o circulație constantă la periferie, fără a avea nevoie să stocheze energie. În schimb, dacă suntem dezbrăcați sau stăm în locuri cu temperaturi scăzute, acestea reprezintă o stare de urgență pentru corp. Resursele organismului sunt limitate, iar circulația nu mai ține pasul cu nevoile de confort termic ale corpului nostru. Căldura produsă de organism se risipește în mediul exterior.

Cu cât este mai mare diferența de temperatură dintre mediul intern al corpului și cel extern, cu atât pierdem mai multă căldură. Sistemul nostru circulator va conserva energia produsă pentru a proteja creierul și organele interne și o va retrage pe cea trimisă spre periferie (mâini și picioare).

Sistemul nervos autonom (vegetativ) are două ramuri principale: sistemul nervos simpatic, care acționează în situații de stresori externi (frig) și este constrictor (reduce circulația în vasele de sânge) și cel parasimpatic, care gestionează corpul în situații normale (digestie, reproducere, imunitate etc) și este vasodilatator (împinge sângele prin sistemul vascular). Atunci când sistemul nervos simpatic e mai activ, cel parasimpatic își reduce activitatea și invers.

Ritmul nostru cardiac este reglat tot de sistemul nervos, iar bătăile inimii controlează cursul sângelui prin organism. Respirația este și ea legată de sistemul vascular, dar și de funcționarea sistemului simpatic și a celui parasimpatic. Când inspirăm și creștem ritmul cardiac intră în acțiune structurile care împing sângele prin organism, respectiv, când expirăm și inima își încetinește bătăile, sistemul nervos simpatic acționează asupra sistemului vascular, iar sângele este retras. Așadar respirația este strâns legată de echilibrul care determină circulația intravenoasă.

Practic sistemul nervos autonom gestionează și prioritizează resursele organismului! Când temperatura scade, el va proteja întotdeauna organele vitale. Când ispirăm și sângele e pus în acțiune el ajunge mai mult și mai repede spre toate părțile corpului. Cu ajutorul exercițiilor de respirație putem îmbunătăți echilibrul dintre sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic și deci putem controla circulația periferică și implicit temperatura corpului nostru.

Greșeala pe care o fac cei mai mulți dintre noi este că nu respiră corect. Inspiră încet și adânc, dar apoi expiră repede și superficial, inhibând astfel sistemul nervos parasimpatic, care împinge sângele spre periferii.

Inspirația și expirația ar trebui să fie egale, a câte 4-5 secunde fiecare. Când încercăm să respirăm astfel, observăm imediat cum corpul nostru se relaxează, deoarece sistemul nervos parasimpatic este activat.

Dacă exersăm zilnic acest fel echilibrat de a respira ne putem echilibra singuri sistemul nervos autonom. E chiar ușor să facem asta! Câte 10 minute, de minim două ori pe zi.

Oamenii încă nu realizează cât de mult contează o respirație corectă. Sau cât de mult ne putem schimba singuri obiceurile proaste pentru a ne îmbunătăți starea de sănătate.

De acolo pornesc toate problemele funcționale ale organismului! Pentru cele funcționale există mereu soluții, comparativ cu problemele structurale, care sunt mai complicate. Un exemplu de problemă structurală ar fi un nerv deteriorat în urma unui accident și care nu mai transmite informație dinspre creier spre mână. În acest caz desigur că doar o reglare a respirației nu mai poate fi de ajuns, dar acestea sunt excepțiile de la regulă. 95% dintre problemele noastre de sănătate sunt de natură funcțională!

Prin exersarea unei respirații corecte ne putem îmbunătăți singuri funcționarea organismului. Faptul că avem mâini și picioare reci  este în primul rând un simptom că există un dezechilibru de funcționare între sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic.

Neuroplasticitatea este abilitatea creierului de a se adapta și schimba. Tot ceea ce învățăm (mersul, vorbitul, citirea etc.) sunt obișnuințe care au dezvoltat în creierul nostru anumite patternuri. Datorită neuroplasticității creierului uman, toate obiceiurile se pot schimba!

Mâinile și picioarele reci sunt un semn că de-a lungul vieții am activat mai mult sistemul simpatic (stresor, constructor) decât pe cel parasimpatic (destresor, deconstructor). Orice ne tensionează, frustrează, copleșește, enervează va declanșa sistemul nervos simpatic. Iar când ne obișnuim cu această stare astfel încât nici nu-i mai acordăm importanță devine un obicei cronic. Credem că așa este normal…

Creierul este ca un mușchi. Când alegem să lucrăm anumite părți ale sale e firesc ca acelea să fie mai dezvoltate! E ca atunci când am alege să facem flotări într-un singur braț: firește că acela va fi mai musculos și mai puternic decât celălalt, care rămâne nelucrat. În cazul creierului avem de-a face cu semnale: recepție și transmisie. Ele gestionează sistemul nostru nervos simpatic și pe cel parasimpatic. Când respirăm echilibrat ne echilibrăm neuronal. Dezvoltăm astfel un pattern nou, conștient.

Dacă facem acest exercițiu de respirație o dată este ca și cum am merge la o singură lecție de pian. Nimeni nu învață să cânte la pian din prima:) Sau dacă încercăm să scriem cu stânga, deși suntem dreptaci, nu vom reuși fără să exersăm constant, adică de câteva ori pe zi timp de luni de zile (așa cum am învățat să scriem cu cealaltă mână când eram copii).

Datorită neuroplasticității nu există limite în ceea ce ne putem învăța corpul! Creierul procesează stilul nostru de viață prin stimulii pe care îi primește zi de zi. Dacă alegem să ne schimbăm stilul de viață, creierul se va modifica la rândul lui!

Cât durează un astfel de proces? Desigur, asta depinde de la persoană la persoană. Pentru unii dezechilibrul dintre sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic este foarte mic și pot vedea rezultate în doar câteva săptămâni, alții au parte de un sistem nervos inflexibil și au nevoie chiar de 6 luni pentru a reuși să vadă rezultate…

Însă oricât de mult ar dura să schimbăm un obicei care dăunează funcționării organismului, ceea ce este sigur este că merită! Iar ceea ce garantează că noul obicei va dura este legat tot de neuroplasticitatea creierului: cât timp investim să păstrăm echilibrul în sistemul nostru nervos autonom, vom putea să beneficiem de rezultate, iar când nu, nu.

Sigur că stresori vor exista întotdeuna: un loc de muncă dificil, probleme de familie, trafic, știri alarmante etc. Trebuie să ne găsim acel stil de viață prin care putem reuși să gestionăm toate astea pentru a ne păstra echilibrul.

Ce aș vrea să înțelegeți din cele de mai sus este că sistemul nostru nervos parasimpatic nu este doar vasodilatator. El nu reglează doar temperatura mâinilor și a picioarelor, ci se ocupă și de digestie, sistem imunitar, reproducere și vindecare.  Problemele gastro-intestinale, răcelile, fertilitatea, libidoul etc. sunt influențate de stres și de obturarea sistemului nervos parasimpatic. Cu cât ne vom auto-disciplina pentru a-l stimula și pentru a avea un echilibru de funcționare, cu atât ne vom produce mai multe beneficii pentru sănătate.

Leave a Reply