Dincolo de repercusiunile asupra sănătății noastre mintale, stresul prelungit poate provoca până și daune fizice.
Am scris aici despre cum ne afectează stresul diferite părți ale organismului nostru precum sistemul gastro-intestinal, sistemului nervos sau pe cel musculo-scheletal. Hai să vedem acum care sunt efectele sale asupra celorlalte mari sisteme din corpul nostru:
Efectele stresului asupra sistemului respirator
Sistemul respirator furnizează oxigen celulelor și elimină dioxidul de carbon din organism. Stresul și emoțiile puternice pot provoca simptome respiratorii, precum dificultățile respiratorii sau hiperventilația. Pentru persoanele fără boli respiratorii, aceasta nu este o problemă, deoarece organismul poate gestiona munca suplimentară pentru a respira confortabil, dar factorii de stres pot accentua problemele de respirație pentru cei cu astm bronșic, emfizem sau bronșită cronică.
Studiile arată că un stres acut (moartea cuiva drag) poate declanșa atacuri de astm. În plus, respirația rapidă (hiperventilația) cauzată de stres poate provoca atacuri de panică.
Și în acest caz, un psiholog poate ajuta prin a ne învăța tehnici de relaxare, exerciții de respirație și alte strategii cognitive comportamentale.
Efectele stresului asupra sistemului cardio-vascular
Inima și vasele de sânge alcătuiesc sistemul cardiovascular care furnizează hrană și oxigen organelor noastre. Atunci când ne stresăm pe moment /pe termen scurt, de ex. avem un termen limită de respectat, suntem blocați în trafic sau frânăm brusc pentru a evita un accident avem parte de episoade de stres acut.
Stresul acut provoacă o creștere a frecvenței cardiace și contracții mai puternice ale mușchiului inimii.
Hormonii de stres (adrenalină, noradrenalină, cortizol) acționează ca mesageri și produc aceste efecte. Vasele de sânge ce duc sângele către mușchii mari și inimă se dilată și cresc cantitatea de sânge pompată în aceste părți și ridică tensiunea arterială. Când episodul a trecut, organismul revine la starea normală.
Stresul cronic (stres constant pe o perioadă mai lungă de timp) poate contribui la probleme pe termen lung pentru inimă și vasele de sange.
Creșterea constantă și continuă a frecvenței cardiace și nivelurile ridicate de hormoni de stres și tensiunea arterială afectează organismul pe termen lung deoarece crește riscul de hipertensiune arterială, atac de cord sau accident vascular cerebral.
Stresul acut repetat și stresul cronic continuu pot contribui la inflamații în sistemul circulator (v. arterele coronare), ceea ce leagă stresul de atacul de cord.
Mai mult, modul în care o persoană răspunde la stres poate afecta nivelul colesterolului.
Riscurile de boli de inimă asociate cu stresul sunt diferite pentru femei, în funcție de etapa de pre- sau post-menopauză. Nivelurile de estrogen pre-menopauză par să ajute vasele de sânge să răspundă mai bine în timpul stresului și protejează inima de boli. În schimb, după menopauză se pierde acest nivel de protecție din cauza pierderii de estrogen, crescând riscul apariției bolilor de inimă provocate de stres.
Efectele stresului asupra sistemului endocrin
În perioade de stres, hipotalamusul, care conectează creierul și sistemul endocrin, semnalează glandei pituitare să producă un hormon, care, la rândul său, semnalează glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor, pentru a crește producția de cortizol. Acesta crește nivelul de combustibil energetic disponibil prin mobilizarea glucozei și acizilor grași din ficat. Cortizolul e produs în mod normal în diferite niveluri pe parcursul zilei. De obicei, el e într-o concentrație mai mare la trezire și scade încet pe parcursul zilei. Când intervine stresul, creșterea cortizolului furnizează energia necesară pentru a face față provocărilor prelungite sau extreme.
Cortizulul și glucocorticoizii sunt importanți în reglarea sistemului imunitar și reducerea inflamației. În timp ce acest lucru este valoros în situațiile stresante sau amenințătoare, stresul cronic afectează comunicarea dintre sistemul imunitar și axa hipotalamo-hipofizar-suprarenală provocând oboseală cronică, tulburări metabolice (de exemplu, diabet, obezitate), depresie și tulburări imunitare.
Efectele stresului asupra sistemului reproducător masculin
Sistemul nervos autonom produce testosteron și activează sistemul nervos simpatic, ceea ce creează excitație. Stresul determină eliberarea de cortizol, care este produs de glandele suprarenale. Cortizolul este important pentru reglarea tensiunii arteriale și funcționarea normală a mai multor sisteme corporale, inclusiv cel reproducător, cardiovascular sau circulator. Cantitățile excesive de cortizol pot afecta funcționarea biochimică normală a sistemului reproducător masculin.
Stresul cronic poate afecta producția de testosteron, duce la scădere libidoului și poate provoca chiar disfuncție erectilă sau impotență.
Stresul cronic poate avea și un impact negativ asupra producției și maturizării spermei, provocând dificultăți în reproducere. Cercetătorii au descoperit că bărbații care au avut parte de două sau mai multe evenimente de viață stresante în ultimul an au avut un procent mai mic de motilitate a spermei și un procent mai mic de spermă de morfologie normală (dimensiune și formă), comparativ cu bărbații care nu au trăit vreun eveniment stresant.
Când stresul ne afectează sistemul imunitar, organismul nostru devine vulnerabil la infecții. Infecțiile la testicule, prostată și uretră pot afecta funcționarea normală a reproducerii masculine.
Efectele stresului asupra sistemului reproducător feminin
La fete și femei stresul poate afecta menstruația în mai multe feluri. De exemplu, nivelurile ridicate de stres pot fi asociate cu cicluri menstruale absente sau neregulate, perioade mai dureroase și modificări în lungimea ciclurilor.
Femeile, în general, jonglează mult între viața personală, familie, profesie, probleme financiare etc. Stresul și oboseala le pot reduce dorința sexuală, mai ales atunci când femeile au grijă simultan de copii mici sau de alți membri ai familiei care sunt bolnavi, se confruntă cu probleme medicale cronice, se simt deprimate sau sunt captive în relații dificile (abuz etc) sau când au probleme la locul de muncă.
Stresul poate avea un impact negativ asupra capacității unei femei de a concepe, afectează sănătatea sarcinii sau recuperarea după naștere. Excesul de stres crește probabilitatea de a dezvolta depresie și anxietate post-partum. Din păcate, stresul matern poate afecta până și dezvoltarea fetală a copilului și poate perturba legătura cu copilul în săptămânile și lunile următoare nașterii.
Stresul poate face simptomele premenstruale mai grave sau mai dificil de a le face față. Aceste simptome includ crampe, retenție de lichid și balonare, dispoziție negativă (senzație de iritabilitate și „albastru”) și schimbări de dispoziție.
Pe măsură ce se apropie menopauză, nivelul hormonilor fluctuează tot mai rapid. Aceste schimbări aduc la pachet anxietate, schimbări de dispoziție și suferință psihică. Menopauza devine adesea un stresor în sine. Unele dintre modificările fizice asociate menopauzei, în special bufeurile, pot fi dificil de gestionat. Culmea, stresul emoțional poate determina simptomele fizice să fie mai grave! De exemplu, femeile care sunt mai anxioase pot prezenta un număr crescut de bufeuri și / sau bufeuri mai severe sau intense.
Totuși, cum putem gestiona stresul?
Aceste descoperiri recente despre efectele stresului asupra sănătății nu trebuie să ne îngrijoreze până la a ne provoca stres 🙂
E important că acum înțelegem mult mai multe despre aceste lucruri și că descoperim totodată mai multe strategiile eficiente de coping la stres. Ele includ: menținerea unei rețele sociale de suport (familia, prietenii apropiați), practicarea unor exerciții fizice și a unei respirații conștiente regulate, reglarea somnului etc.
Nu mai este o noutate că un stil de viață sănătos ne poate aduce beneficii importante pentru sănătatea fizică și mentală. Când aveți nevoie de sprijin suplimentar sau oricând vă confruntați cu un stres extrem sau cronic, un psiholog autorizat vă poate ajuta să identificați provocările și stresorii din viața de zi cu zi și vă va consilia să găsiți modalități pentru a vă îmbunătăți calitatea vieții.