Efectele stresului asupra corpului 

Pentru a înțelege mecanismele mentale ale tulburărilor psiohosomatice este util să înțelegem ce e stresul, cum ne afectează el creierul și, prin urmare, întregul organism.

Așa cum poate știți deja, omul este vigilent și pregătit pentru ceea ce ar putea apărea drept o urgență, atunci când astfel de evenimente au loc în proximitatea lui. În astfel de momente, în corpul nostru apar modificări fiziologice adaptative prin activarea sistemului vegetativ simpatic. La animale acest lucru se întâmplă atunci când sunt amenințate de către un prădător și trebuie să lupte sau să fugă. De aici și denumirea de răspuns de tipul „luptă sau fugi’’. 

Diferența la om este că răspunsul de stres poate fi declanșat nu doar de un eveniment  concret, ci și de unul simbolic/perceput, precum și de anticiparea sau amenințarea unui asemenea eveniment. 

Stresul poate fi perceput ca fiind amplificat dacă nu există nicio cale de eliberare a frustrării sau niciun sentiment al controlului, niciun suport social și nicio perspectivă că ar putea urma ceva bun!

Când există o posibilitate de scăpare sau de control a situației stresante, atunci răspunsul fiziologic de stres se diminuează. Atenție însă: provocări repetate fără întrezărirea unei asemenea speranțe aduc la pachet stresul cronic și o stare cronică de vigilență, ceea ce conduce inevitabil la anxietate. Stresul cronic, dacă nu este înlăturat, poate da naștere sentimentelor repetate de neajutorare, care, la rândul lor, dacă sunt supra-generalizate, pot duce la depresie.

În situații stresante sistemul nervos simpatic care acționează asupra vaselor de sânge, a inimii, a glandelor suprarenale și a pancreasului, ficatului, stomacului și pielii este stimulat pentru a pregăti persoana de luptă sau fugă de urgență. 

Iată ce se întâmplă în corp când suntem supuși unui stres intens:

Efecte cardiovasculare

Hiperactivitatea sistemului nervos simpatic determină inima să bată mai repede. Datorită constricției pe care o exercită asupra vaselor de sânge acestea redirecționeaza sângele de la nivelul pielii și a organelor interne către mușchi și creier pentru a pregăti persoana de acțiune. Constricția vaselor mari de sânge și ritmul cardiac sporit conduc totodată la o creștere a tensiunii sangvine.

Efecte gastrointestinale

Saliva este redusă sau chiar oprită, apare uscăciunea gurii, crește secreția sucului gastric și se modifică peristaltica intestinelor. Așadar digestia este încetinită sau oprită pentru a mobiliza resursele organismului ca să nu consume energie. Colonul și vezica urinară nu se mai golesc cu ușurință. Poate apărea constipația. În caz de instalare rapidă a efectului stresului, poate exista chiar o scurtă descărcare  compensatoare a impulsurilor parasimpaticului din sistemul nervos vegetativ, care se manifestă prin defecare și urinare repetată în timp scurt.

Efecte endocrine

Prin descărcarea sistemului nervos simpatic se activează în mod direct medulosuprarenala din glandele suprarenale care produc celebra adrenalină. Adrenalina are efecte vasoconstrictoare asupra vaselor mari de sânge și accelerează ritmul inimii. Determină totodată ficatul să producă glicogen pentru a fi convertit în zahăr, care e eliberat apoi în circulația sangvină. Creșterea glicemiei poate susține nevoile crescute de activare ale organismului, atât pentru mușchi, cât și pentru creier.

Efecte respiratorii

Se produc efecte asupra respirației, gâfâieli, suflu greu, sacadat. Bronhiolele din plămâni se dilată pentru a favoriza un schimb crescut de oxigen în plămâni care să permită apoi pătrunderea unei cantități mai mari de oxigen în corp, tot pentru a avea mai multă energie. Splina este și ea activată, ceea ce crește capacitatea de transport a oxigenului de către sânge. 

Efecte dermatologice

Glandele sudoripare de sub piele sunt stimulate pentru a elimina cantitatea mare de fluid ce a fost eliberat prin așteptata sporire a activității fizice. Mușchii de la baza foliculilor de păr se contractă, iar firele de păr se ridică și apare „pielea de găină”.

Acestea sunt o parte mai vizibilă a efectelor stresului asupra corpului. După cum v-am mai atenționat, corpul nu poate susține pe termen lung un stres cronic. Acesta se va transforma în anxietate. În cazul în care nu se iau măsuri, apare depresia. Netratarea anxietății și a depresiei reprezintă un drum sigur spre apariția bolilor somatice și imunitare din categoria bolilor inflamatorii despre care voi mai scrie aici.