Durerea de cap este printre cele mai comune simptome din practica medicală generală. Există însă și forme care nu au o explicație organică. În aceste cazuri, declanșatorii sunt cel mai adesea factori psihologici…
Durerea de cap este poate cea mai frecventă acuză cu care ne prezentăm la medic și – de cele mai multe ori – are o intensitate moderată și este autolimitată în timp. Durează câteva ore sau o zi și deseori răspunde la analgezice ușoare precum o aspirină.
Durerea de cap este printre cele mai comune simpome din practica medicală generală, dar există și forme de durere care afectează 5% din populație – mă refer aici la o durere care apare zilnic și care este produsă fie de contractarea mușchilor – durere de cap din cauza tensiunii musculare – fie de un spasm muscular – migrena.
Durerea de cap dată de o tensiune musculară este ca o senzație de apăsare, presiune sau strângere. Ea apare de obicei bilateral, la baza craniului. În spatele capului este cel mai frecventă. Intensitatea, frecvența și durata ei sunt variabile. Este asociată cu o contractură susținută de mușchii scheletici și în mod curent astfel de simptome fac parte din reacția persoanei la o situație stresantă emoțional. La un examen medical se poate observa că zona occipitală și sub-ocipitală a capului este hipersensibilă.
Există o asociere semnificativă între durerea de cap cauzată de contractură musculară și depresie, în special la femei, care sunt mai des afectate. În aceste cazuri, recomandarea mea este să nu vă rezumați la pastile și să solicitați o evaluare psihologică.
***
Vă scriu toate aceste informații deoarece am întâlnit recent la cabinet o pacientă foarte tânără, de 24 de ani, care se plângea de o durere de cap surdă, dar continuă. Îmi zicea că durerea apare undeva pe la amiază și persistă de-a lungul zilei. Ea dispare doar nopatea, când adoarme.
În cazul ei, această durere a început după un an de când s-a angajat, la ceva timp după ce a avut o situație mai tensionată cu șefa ei în urma unei greșeli pe care a făcut-o. în același timp, am descoperit că relația ei de familie nu este una echilibrată, deoarece nu a simțit niciodată că mama ei o înțelege. Cu tatăl abia în adolescență a reușit să dezvolte o relație și părea să fie singurul care o înțelege. Doar lui îi mai vorbește despre problemele ei. În urma unei dezamăgiri în plan afectiv, s-a aventurat în relații instabile, care i-au provocat o serie de probleme emoționale.
Când a ajuns la mine, era convinsă că durerile de cap au o origine organică, deși medicii nu îi confirmaseră această idee. În terapie am descoperit că în spatele durerii ei de cap se ascunde o depresie. Deși a urmat un tratament antidepresiv, nu a răspuns prea bine la el. Totuși, pe parcursul terapiei a reușit să vorbească deschis despre problemele emoționale, despre evenimentele semnificative din viața ei care i-au provocat în realitate durerile de cap. Abia de aici începe vindecarea!
***
Durerea de cap de tip migrenă este definită ca o durere a unei părți a capului și poate fi însoțită de greață/ vărsături – simptome ce apar înaintea formării durerii.
Cam 18% dintre femei și 5% dintre bărbați suferă de migrenă în cursul vieții. Deși cauza este diferită de cea a durerii cauzate de contracturile musculare, există și similarități în privința proporției pe sexe, a vârstei de debut, a evoluției, a datelor psihologice sau răspunsul la medicație.
În prezent nu se știe deocamdată exact care este mecanismul producerii acestui tip de durere de cap. Poate fi din cauza unor anomalii vasculare, a unei tulburări genetice a sistemului de modulare a durerii în trunchiul cerebral în care există un defect al circuitului neurotransmitatorilor, în special al serotoninei. Ceea ce se știe cu certitudine este că declanșatorii sunt cel mai adesea factori psihologici precum anxietatea, stresul și îngrijorarea de durată.
Spre deosebire de durerea cauzată de contractura musculară, migrena poate să înceapă atunci când stresul încetează. Acest aspect este derutant pentru multă lume deoarece nu se înțelege de ce durerea nu apare în timpul evenimentului stresant care o provoacă. De aceea lumea crede că ea nu are legătură cu evenimentul apropiat situației, însă aici greșesc cei mai mulți.
Există și factori fizici ce pot contribui la migrene, îi menționez aici pe cei mai puțin cunoscuți de către publicul larg:
Lipsa somnului
Schimbările de temperatură
Consumul de alcool
Exercițiile fizice
Menstruația
Contraceptivele
De multe ori vor apărea și simptome de avertisment înaintea declanșării unei migrene, cum ar fi tulburările de vedere. Ele pot include flash-uri de culoare, linii ondulate sau puncte de stele. O mare parte din migrene sunt însoțite de amorțeli sau furnicături ale mâinilor, brațelor sau a altor zone.
Recomandări pentru gestionarea corectă a migrenelor
Durerea este descrisa că pulsatilă și este asociată cu greața. Uneori ea dispare când persoana vomează. Durerea poate fi mai ușor de tolerat dacă persoana se retrage într-o cameră liniștită și întunecată sau prin consumul unor analgezice ușoare cum sunt aspirina sau antiinflamatoarele. Dar acestea sunt strategii pe termen scurt!
Pe termen mai lung se poate folosi medicația precursoare de serotonină. Astfel se va putea evita un episod major de migrenă dacă medicația se utilizează în perioada prodromala (de avertisment), adică atunci când apar acele simptome care o anunță. Atenție însă: astfel de pastile se pot administra doar la indicația specialistului!
Se mai pot administra și beta-blocante, adică medicamente care blochează efectele beta-adrenergice ale sistemului nervos simpatic.
Asocierea cu medicatia antidepresiva triciclica poate fi si ea utila, dar, în lipsa consilierii, rezultatele sunt limitate la tratamentul punctual.
O concluzie demnă de reținut
Studiile spun că durerile de cap migrenoase sunt deseori răspunsurile organismului la ostilitate și frustrare refulată.
Trăsăturile de perfecționism și ambiție ale pacienților cu migrenă și incapacitatea lor de a se relaxa sunt lucruri care se descoperă prin sesiuni de terapie și care pot fi îmbunătățite prin tehnici de comunicare și relaxare potrivite.