Mihaela Buzea

Stresul apare atunci când simțim o discrepanță mare între abilitățile noastre fizice sau psihice solicitate de o anumită situație de viață și resursele noastre personale – fie ele biologice, psihologice sau sociale.

Există, cum am mai spus, diverse modalități prin care putem face față stresului. Eficiența lor depinde de factorul care îl produce, de felul nostru de a fi sau de circumstanțele în care ne aflăm. Specialiștii împart aceste strategii în două mari categorii:

  • cele orientate pe gestionarea emoțiilor cauzate de stres
  • cele orientate pe rezolvarea problemelor cauzatoare de stres.

Gestionarea emoțiilor implică reducerea reacțiilor si emoțiilor negative precum rușinea, teama, anxietatea, depresia, frustrarea. Această strategie dă rezultate bune când sursa stresului este înafara controlului nostru.

Alte tehnici pe care le abordăm, adesea inconștient, pentru a ne controla emoțiile sunt:

  • distragerea atenției de la problemă (ne ținem ocupați cu altele),
  • divulgarea emoțiilor prin scris (o tehnică des utilizată chiar în psihoterapie),
  • rugăciunea,
  • meditația,
  • mâncatul compulsiv,
  • alcoolul, drogurile,
  • suprimarea (aceasta e periculoasă pe termen lung, deoarece poate duce la scăderea imunității și la apariția diverselor boli prin somatizare).

În general persoanele care recurg la mâncare, droguri sau alcool pentru a face față emoțiilor dezvoltă diverse probleme de sănătate. Genul acesta de strategie este ineficientă nu doar pentru că produce și mai multe daune ci mai ales pentru că ignoră cauza stresului!

Cercetătorii au descoperit chiar că starea de sănătate a pacienților cu cancer care au recurs la stategii de evitare a emoțiilor negative, negându-și boala, s-a deteriorat mai rapid decât în cazul celor care au ales să se concentreze (și să înfrunte) problema.

Același tipar de comportament a fost descoperit și la cei cu probleme dentare sau financiare: aleg să le evite în loc să le rezolve.

Prin urmare tehnicile de gestionare a emoțiilor negative nu sunt o soluție pe termen lung, multe dintre ele au chiar și efecte negative asupra sănătății.

Rezolvarea problemelor cauzatoare de stres implică o concentrare pe cauza stresului încercând să o reducem sau să o înlăturăm.

Tehnicile abordate prin această strategie includ:

  • dezvoltarea unor abilități pentru rezolvarea problemelor,
  • eficientizarea organizării timpului personal,
  • căutarea ajutorului celor din jur și a specialiștilor (medici, terapeuți, psihologi etc).

Desigur, strategiile orientate spre rezolvarea problemei reprezintă o soluție mai bună pe termen lung. Ele s-au dovedit eficiente în eliminarea stresului cauzat de probleme sociale precum discriminarea și probleme de sănătate precum SIDA sau diabet. Dar există și situații când tehninicile orientate spre rezolvarea problemei nu au cum să dea rezultat. De exemplu, atunci când ne confruntăm cu moartea cuiva drag avem nevoie de strategii de gestionare a emoțiilor. De cele mai multe ori în cazul în care problema cauzatoare de stres este înafara controlului nostru avem nevoie să aplicăm astfel de tehnici.

De asemenea, pentru că nu suntem toți la fel, nu suntem nici la fel de capabili să controlăm anumite situații. S-a constatat că persoanele optimiste care tind să aibă așteptări pozitive de la viitor vor alege mai des strategiile de rezolvare a problemei cauzatoare de stres decât persoanele pesimiste care sunt mai înclinate să recurgă la cele orientate pe emoții.

Însă indiferent dacă suntem genul optimist sau genul pesimist e important să căutăm ajutor atunci când o situație devine stresantă pe termen lung.