Deși par că există o mulțime de lucruri pe care nu le putem controla în miezul preocupărilor despre coronavirus, fiecare dintre noi poate face câteva alegeri conștiente pentru a rămâne sănătos emoțional și mintal.
În „Psihologia mulţimilor”, sociologul francez Gustave le Bon subliniază caracterul colectiv și tranzitoriu al mulţimilor în anumite circumstanţe. În mulțime acţionăm complet diferit față de cum simţim, gândim sau ne comportăm individual.
În cartea sa, sociologul scria despre un fel de colectivitate creată ca urmare a unui şoc brusc – cum e și cazul cu epidemia de coronavirus pe care o traversăm acum – genul acesta de colectivitate are un caracter profund psihologic, devenim o fiinţă unică ce se supune legii unităţii mentale a mulţimilor.
Suntem astfel „infectaţi” mental de cei din jurul nostru și trăim pe pielea noastră ceea ce se cheamă efectul de turmă.
Adică suntem lipsiți mulți dintre noi de capacitatea unei judecăţi critice. Acest efect a fost uşor de speculat de mass-media care, prin sugestii şi afirmaţii repetate, a manipulat mulţimea profitând de slăbiciunile noastre primare, cum este teama de moarte.
Din moment ce mulţimile sunt uşor de impresionat, nici nu este de mirare cum imagini simple şi puternice (precum cele cu oameni căzuţi pe stradă) și mesaje alarmante (precum mult difuzatele „măştile respiratorii nu se mai găsesc în farmacii” sau „preţul substanţelor dezinfectante a crescut de 10 ori” sau „oamenii au luat cu asalt super-marketurile, vor să îşi facă provizii în cazul unui dezastru”) au indus panica, isteria, angoasa şi frica de moarte în rândul oamenilor.
Vă scriu acest mesaj pentru a atrage atenția. E important să fim cu toții conştienţi că de cele mai multe ori panica, anxietatea şi reacţiile asociate lor devin mai periculoase decât virusul în sine. Aceste reacții pot avea mai multe efecte negative atât asupra noastră, cât şi asupra celor din jur, începând cu familia noastră până la cercul de prieteni offline şi online.
Mecanismele cu care facem faţă acestui tip de situaţie sunt foarte diverse. Unii dintre noi îşi iau extrem de multe măsuri de siguranţă: cumpărături şi provizii, comportamente compulsive şi obsesive de curăţare a mâinilor etc. Mai sunt și unii care evită cu totul să se confrunte cu realitatea și refuză să urmeze oricare dintre recomandările OMS.
E normal să trecem prin momente de stres și anxietate în fața unei amenințări pe care nu o putem controla. Fiecare dintre noi reacționăm diferit, de aceea e bine să observăm ce ne spun corpul și emoțiile:
Ascultați-vă emoțiile, observați orice anxietate, tristețe, furie sau detașare.
Ascultați-vă corpul, observați orice schimbare în pofta de mâncare, dureri noi și dureri sau senzații deosebite de cald sau rece.
Când observați simptome îngrijorătoare, luați o pauză de la ceea ce faceți pentru a vă îngriji corpul și mintea. Dacă ajungeți în imposibilitatea de a gestiona sau de a funcționa bine, solicitați ajutorul unui profesionist.
Nu uitați în permanență că modul în care primiți și consumați informații despre orice subiect este la alegerea voastră.
Cum putem rămâne sănătoși mintal și emoțional când atâta lume din jurul nostru este cuprinsă de panica?
Există metode pentru a face față unei stări de panică generală.
1. Conștientizarea și calmarea emoțiilor: Abia când reuşim să calmăm emoţiile puternice precum panica, putem avea acces la toate resursele cortexului şi, astfel, la gândirea reflexivă, analitică.
2. Verificarea surselor sigure de informare şi evitarea ştirilor false. Mai bine să evităm promovarea de mesaje alarmante către cei din jur (atât prin canalele de social media, cât și prin alte mijloace de comunicare) și să recurgem la sursele sigure. De exemplu, două surse de încredere pentru știri de sănătate includ CDC și Organizația Mondială a Sănătății
3. Conștientizarea aspectelor pozitive: numărul mare de vindecări, impactul coronavirus versus gripă, răspândirea coronavirusului în România până în prezent!
4. Asumarea unui spirit civic. Recomand cu căldură să ne străduim cu toții să ne modificăm rutina zilnică, și să acordăm importanţa cuvenită recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ele includ: igienizarea mâinilor cât mai des, conştientizarea automatismelor şi întreruperea lor (de exemplu, atingerea feţei cu mâinile), evitarea spaţiilor aglomerate. Dar e foarte important și să avem acum mai multă grijă de sănătatea noastră mintală.
5. Auto-monitorizarea atentă și constantă. Când observăm că ne consumăm timpul și resursele mintale sau emoționale cu știrile de ultimă oră despre răspândirea coronavirusului, putem alege conștient să ne îndepărtăm de rapoartele media pentru un timp. Dacă ne simțim copleșiți de știri sau le verificăm compulsiv, avem nevoie să luăm o pauză și să ne stabilim niște limite. Atitudinile noastre chiar sunt alegerile noastre! Dacă ne bazăm constant pe apeluri telefonice panicate de la cei dragi, e posibil să suferim mai mult decât dacă alegem să ne bazăm pe surse credibile.
6. Un alt mod de a avea grijă de noi e cel de a avea grijă de alții. Ca să ne facem de folos putem împărtăși cu ceilalți cele mai bune informații pe care le descoperim. De exemplu, când găsim o informație utilă, putem să o trimitem cuiva drag. Când învățăm despre practicile care pot să mențină oamenii în siguranță, putem transmite informațiile aflate unei rude care face parte din categoria celor vulnerabili la boli pentru a-i ajuta să se protejeze.
7. Practicarea unor tehnici de auto-îngrijire care ne sunt utile în viața de zi cu zi:
- Păstrarea unui program regulat, cu un echilibru bun între muncă și relaxare
- Conectarea cu familia și prietenii
- Hrana sănătoasă (fără junk food și stimulente precum alcoolul)
- Activitatea fizică regulată
- Odihna
- Hobby-urile
- Practicarea meditație sau a rugăciunii