Oboseala decizională ne influențează mai mult decât ne place să credem. E bine să știm cum să ținem cont de ea sau chiar cum o putem evita! În loc să ne stoarcem fiecare bucățică de atenție și energie mentală, putem să ne creem un sistem de coping.
Am descris într-un articol precendent – Ați auzit de oboseala decizională? Știți cum se manifestă? – oboseala mentală care apare după o serie de decizii luate una după alta. Ea nu e vizibilă, organismul nostru nu o resimte imediat, așa cum resimte oboseala fizică și ne dă semne că e nevoie să ne odihnim pentru a ne reface resursele. Chiar și așa invizibilă și greu sesizabilă, oboseala decizională poate fi totuși controlată.
Ce putem face este să ne dezvoltăm un sistem prin care să ne maximizăm șansele de a lua cea mai bună decizie, evitând astfel să ajungem în situația în care ne stoarcem fiecare bucată de atenție și energie mentală.
Iată mai jos 5 strategii prin care am putea evita oboseala decizională:
1. Să distingem ce e esențial față de ce nu e
Din momentul în care ne trezim suntem nevoiți să luăm un număr tot mai mare de decizii, unele conștiente, altele inconștiente, unele banale, altele semnificative, unele reversibile, altele ireversibile.
Când nu reușim să controlăm numărul de decizii pe care alegem să le facem și dacă nu ne dedicăm cea mai bună energie mentală deciziilor semnificative care ne afectează viața în mod direct, judecata noastră va fi tot mai slabă și calitatea vieții noastre va avea doar de suferit.
Pentru gestionarea efiecientă a procesului de luare a deciziilor avem mare nevoie să păstrăm în vedere constant doar aspectele care sunt esențiale. Vă recomand să citiți cartea lui Greg McKeown, numită chiar ‘Esentialismul. Disciplina de a urmări mai puțin”.
O minte concentrată pe lucrurile esențiale înseamnă o viață trăită după un plan, nu la întâmplare. În loc să facă alegeri reacționând la stimulii din jur, o persoană care adoptă esențialismul distinge în mod deliberat aspectele vitale de cele triviale, elimină lucrurile neesențialele și apoi elimină obstacolele astfel încât lucrurile esențiale să aibă cale liberă. Esențialismul este așadar o abordare disciplinată, sistematică pe care o putem face rațional pentru a selecta alegerile pe care le facem astfel încât ele să aibă impactul pe care ni-l dorim, iar punerea în practică a lucrurilor decise astfel să poată fi făcută cu cât mai puțin efort.
Primul pas pentru a combate oboseala decizională este să ne organizăm viața într-un mod în care prioritizăm lucrurile importante pentru noi și le punem la dispoziție toată energia pentru a le face bine.
Așadar, primul pas în maximizarea șanselor de a lua cea mai bună decizie este să ne evidențiem prioritățile și să planificăm cât mai din timp acțiunile noastre.
2. Să evităm păstrarea informațiilor doar în mintea noastră
Abia atunci când reușim să identificăm activitățile care se aliniază cu obiectivele și valorile noastre vom putea, în sfârșit, să refuzăm activitățile care nu sunt importante pentru noi. Apoi, e necesar să ne alocăm un anumit timp dedicat – zi cu zi – pentru a planifica ceea ce dorim să realizăm.
Planificarea în avans are două avantaje majore: nu mai trebuie să ne gândim la tot ceea ce ne solicită atenția pe măsură ce se derulează ziua și lucrurile o dată planificate ne dau un punct de referință la care ne putem întoarce atunci când ceva ne abate din drum.
Prin faptul că nu consumăm constant cicluri mentale pentru a decide în fiecare clipă cu privire la ceea ce vom face în continuare, se poate evita oboseala decizională și putem astfel aloca mai multe resurse pentru a face ceea ce ne-am propus. Mai mult, această practică ne va ajuta să fim mai „pe fază” la inevitabilele situații urgente pe care nu le putem controla oricum și care ne scapă și mai rău de sub control dacă nu avem starea de spirit potrivită.
E important să reducem încărcarea de sarcini pe cortexul prefrontal ori de câte ori este posibil. Când planificăm în avans reușim să scoatem conceptele abstracte din mintea noastră și să le punem în cuvinte/ imagini. Salvăm astfel spațiu mental pentru funcții mai importante. Creierul nostru e foarte ușor de dresat, dacă suntem perseverenți. Iar când reușim să minimizăm consumul de energie reușim totodată să îi maximizăm performanța.
Bonus tip: Pentru o planificare eficientă, vă îndemn să consultați matricea de productivitate Eisenhower prin care activităție de pe lista noastră de „to do” sunt împărțite în 4 cadrane, în funcție de urgența și importanța lor.
Următorul pas pentru eficientizarea procesului decizional este să ne ordonăm prioritățile astfel încât să ne utilizăm cât mai bine resursele de energie mentală:
3. Să începem întotdeauna cu ce e mai greu
Înainte de toate lucrurile pe care le avem de făcut într-o zi, specialiștii ne recomandă să abordăm mai întâi sarcina cea mai dificilă, cea care ne solicită la maxim capacitatea mentală de a procesa informațiile.
Spațiul nostru mental se încarcă foarte repede și pe măsură ce ni se aglomerează informațiile în creier devine tot mai greu să ținem lucrurile sub control și să spunem stop invaziei de date. De aceea, atunci când avem mintea încă proaspătă și alertă e bine să facem sarcinile care ne solicită atenția cel mai mult. Fie că e dimineața devreme, fie că e imediat după o pauză regenerativă.
Se pare că luarea unei decizii dificile ar putea dura doar 30 de secunde atunci când avem mintea încă limpede și să pară ceva imposibil de stabilit atunci când suntem extenuați mental. Pe această temă vă recomand cartea lui David Rock, „Your brain at work”.
Când reușim să prioritizăm activitățile care vor avea cel mai mare impact pozitiv asupra vieții noastre și învățăm să potrivim cerințele mentale cu nivelul nostru de energie, vom putea să facem alegeri tot mai bune.
Ce facem totuși când lucrurile nu ies așa cum ne-am dorit?
4. Să avem încredere în propria noastră voință
Oricât de mult ne dorim cu toții o lume organizată și oricât ne place să deținem controlul, lucrurile nu merg întotdeauna conform planului.
E foarte posibi să fim obligați să luăm decizii atunci când suntem obosiți. Uneori chiar nu putem să amânăm lucrurile.
Pentru astfel de cazuri, Carol Dweck, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, a constatat că „în timp ce oboseala decizională se instaurează, ea îi afectează în primul rând pe cei care cred despre ei înșiși că nu au voință”. Ea afirmă că „oamenii devin obosiți sau epuizați după ce au făcut ceva dificil doar atunci când cred că voința lor este o resursă limitată, dar nu și atunci când cred că nu este atât de limitată„. Așadar trucul este să reușim să ne auto-sugestionăm în a crede că avem mult mai multă voință! Până la urmă, cine decide cantitatea de voință pe care o avem la dispoziție, dacă nu chiar noi înșine?!
Acest lucru nu înseamnă că nu vom mai simți niciodată oboseala decizională dacă suntem nevoiți să lună o decizie după alta. Lecția de învățat de aici e să avem încredere și să abordăm orice situație ca pe o oportunitate de creștere. Să ne exersăm așadar voința atunci când nu suntem neapărat puși în fața unor situații dificile, dar trebuie să luăm o decizie, chiar dacă resursele noastre mentale s-au epuizat.
Când ne exercităm voința în astfel de momente, e foarte posibil să nu luăm cea mai bună decizie, dar cu siguranță va fi mult mai bună decât nicio decizie.
5. Să știm când este timpul să ne oprim
Roy Baumeiste este un psiholog recunoscut pentru munca sa de cercetare în domeniul voinței, al autocontrolului și al stimei de sine. El spune că persoanele care iau cel mai des deciziile bune sunt cele care știu totodată și când să nu aibă încredere în ei înșiși.
Până și oamenii cei mai înțelepți vor face alegeri greșite atunci când nu sunt odihniți și au glicemia scăzută. De aceea, profesioniștii nu restructurează o firmă întreagă la ora 4 după-masa și nu își asumă noi angajamente în timpul unui cocktail. Mai ales, dacă sunt nevoiți să ia o decizie seara târziu, știu să nu o facă pe stomacul gol!
Cum putem învăța când este timpul să spunem „stop” luării oricărei decizii? Asta ține de cât suntem de conectați la noi înșine și cât de atenți suntem să ne analizăm deciziile din trecut. Cu puțină auto-disciplină putem identifica modele pentru cele mai bune și cele mai proaste decizii pe care le-am luat de-a lungul timpului și le putem include în planurile noastre pe viitor.
Atunci când știm despre noi înșine care sunt condițiile în care funcționăm cel mai bine și care sunt contextele în care deși suntem prezenți fizic, suntem totodată absenți mental, putem alege să amânăm un proces de decizie.
Pentru a ne simți împliniți e important să fim stăpâni viața noastră. Să nu o lăsăm să meargă pe pilot automat. E timpul să învățăm să luăm decizii în mod corect și în condiții optime.
Acest lucru înseamnă să știm să deosebim ce e esențial pentru noi față de ce nu e, să evităm să ne supra-aglomerăm mintea cu informații, să alegem să facem ceea ce e mai greu atunci când avem cea mai mare energie, să ne dezvoltăm încrederea în propria noastră voință și să știm să renunțăm atunci când experiența ne arată că nu putem alege corect.